Istoricul Parohiei Bogdănești

Istorie Ianuarie 19, 2013

Bogdăneștii, sat foarte vechi, este atestat documentar cu document original slav pe pergament, păstrat la Arhivele Naționale București (DRII. A. vol. III, nr. 80, pag. 156-157, Peceți, nr. 375) în anul 1490 când Ștefan voievod întărea, pentru dreaptă și credincioasă slujbă, lui Iurșa și nepotului său Iliaș Saula, nepoți lui Stoain Procelnic cel bătrân, ocinile lor drepte, moștenite de la bunicul lor, satele de la Cârligătură anume Procelnicii, Bogdăneștii, Hoveeștii, Medelenii, Nedianii, Bogheanii și altele de pe Bahlui, pe Jijia și peste Prut.

 

Satele amintite aveau hotare vechi, „pe unde au fost din veac”, și fuseseră întărite lui Stoian Procelnic de Alexandru (cel Bun) voievod, dar uricul fusese distrus de turci, fapt cunoscut de domn și de boierii martori. Reînnoirea privilegiului se datora tocmai acestei pierderi. Evident, acel Bogdan al cărui nume stă la originea oiconimului Bogdănești nu poate fi identificat.

Din păcate, lipsesc documentele care ar trebui să reconstituie istoria ulterioară a satului din veacurile XVI-lea și al XVII-lea. Abia după două secole de la prima atestare, Bogdăneștii sunt menționați din nou pentru martorii Ghiorghi Pitie, la o cercetare de la Nedeiani, la 20 aprilie 1672.

Un sat dispărut prin înglobare în Bogdănești a fost Dîrjenii. Așezarea pare a fi fost un cătun al răzeșilor din Bogdănești, apărut pe moșia acestui sat probabil în secolul al XVI-lea. Documentele istorice nu menționează vânzări de ocine din Dîrjeni. Toate atestările vechi ale Dîrjenilor nu se referă la locuitorii din acest sat, care vând obcinele lor din moșii vecine, fie martori din localitate, prezenți la diverse vânzări sau cercetări în împrejurimi.

Numele satului Dăjeni (Dîrjeni) este derivat cu sufixul –eni din numele de persoană Daju(l), probabil un răzeș din Bogdănești, care va  fi fost unul din primii locuitori ai cătunului ivit prin roire. Prima mențiune a satului datează din 10 noiembrie 1619, când sunt menționați Nistor sluger din Dăjani și Spiridon comișel și Obrejie păhărnicel și popa Onanie de acolo, care fuseseră martori la o vânzare din Voinești. Primul preot slujitor atestat în arhive la 10 decembrie 1619, în Dăjani, este preotul Onanie (conform DIR. A. sec. XVII, vol. IV, p. 411).

În documentele din secolul XVII-lea satul este amintit doar pentru martori la diverse vânzări, danii, conform Gh. Ghibănescu, Surete și Izvoare, III, Iași 1907, p. 91 (c. 1644), Ibidem, IV, Iași, 1908, p. 245 (a. 1657), 171, 172 (c. 1662), 180 (a. 1663), 254 (a. 1665), 227 (a. 1668). Ca sat oficial recunoscut Dîrjenii au existat până în anul 1929, când devin cătun al Bogdăneștilor.

Prima biserică din Bogdănești, cu hramul „Sfântul Ioan”, exista în anul 1822 (conform Administrația Casa Bisericii, Anuar 1909, București, 1909, p. 342) și este reprezentată, pe locul actual, în planul moșiei ridicat în jurul anului 1806. Biserica de lemn a fost refăcută în anul 1881 și a primit hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Atunci era servită de un preot și un cântăreț. Preotul era Ion Popescu, membru al comitetului școlar, care semnează unele dintre cataloagele examenelor des sfârșit de la școala din Bogdănești. În anul 1894, la Bogdănești era biserica parohiei ce cuprindea satele Dîrjeni, Horlești și Lungani. Preotul paroh era Dumitru Stăncescu ajutat de doi cântăreți.

Mai târziu, la biserica din Bogdănești (reparată în anul 1938) apar preoții Dumitru Dumitriu, menționat în anii 1929-1938, Ștefan Covalciuc în anii 1947-1978, Ștefan Amancei, 1978-1985, care în perioada 1981-1983 a ridicat construcția actualei biserici în jurul vechii biserici ce nu mai corespundea nevoilor religioase a credincioșilor. În prezent, biserica este deservită de preotul Curtean Ioan Zaharie, din anul 1985. Susținut de enoriași, actualul preot a făcut trei renovări interior-exterior și în 1995 a adăugat un pridvor la intrare.

Actuala biserică a fost împodobită cu pictură tehnică fresco, anii 2002-2004, și sfințirea bisericii s-a finalizat în anul 2005. Alături de biserică a fost ridicată o capelă pentru lumânări și o casă de prăznuire în perioada 2007-2009. Troița nouă din curtea bisericii a fost încadrată de trandafirii puși prin grija preotului paroh, iar fântâna din curtea bisericii este înconjurată de un foișor de lemn.